Mesaje cheie

În această analiză, ne-am întrebat dacă la persoanele resuscitate în urma unui stop cardiac este benefică reducerea temperaturii corporale la 32 °C - 34 °C. Dovezile actuale sugerează că metodele convenționale de răcire pentru a induce hipotermia (temperatură scăzută a corpului) pot reduce riscul de leziuni cerebrale și pot îmbunătăți rezultatele neurologice (probleme ale sistemului nervos) după o resuscitare reușită în urma unui stop cardiac.

Ce este stopul cardiac?

Aproximativ 30% - 50% dintre persoanele care suferă de boală coronariană (atunci când arterele care alimentează inima cu sânge se îngustează din cauza unei acumulări de grăsime în pereții lor) suferă un stop cardiac brusc la un moment dat. Un stop cardiac indică faptul că inima nu mai pompează sânge și ulterior, circulația sângelui în tot corpul se oprește.

Cum se tratează stopul cardiac?

O persoană cu stop cardiac necesită resuscitare instantanee pentru a-i salva viața. Resuscitarea poate fi efectuată de către persoane care nu au pregătire medicală sau de către profesioniști din domeniul sănătății. Se pot folosi o varietate de tehnici, dar primele sunt, de obicei, compresiile toracice (apăsarea puternică și frecventă a sternului persoanei), tehnici de respirație (respirație gură la gură) și utilizarea unui defibrilator care aplică șocuri electrice inimii pentru a o reporni. Dacă persoanele cu stop cardiac nu sunt resuscitate, celulele creierului încep să fie afectate ireversibil și, ulterior, persoana moare. După o resuscitare reușită, tratamentul în primele câteva ore este esențial pentru a evita sau limita leziunile cerebrale și pentru a păstra funcția și structura celulelor nervoase din creier (numită și "neuroprotecție"). Simptomele leziunilor cerebrale variază în funcție de severitatea și durata stopului cardiac, precum și de starea de sănătate a persoanei. Simptomele includ moartea instantanee, comă, paralizie, tremurături, dificultăți de vorbire și de limbaj, dificultăți de gândire, de memorare și de îndeplinire a sarcinilor mentale, și probleme de coordonare sau de mers. Un tip de terapie care poate ajuta la prevenirea deteriorării celulelor constă în răcirea corpului la 32 °C - 34 °C timp de câteva ore după o resuscitare reușită.

Ce ne-am dorit să aflăm?

Am vrut să aflăm dacă persoanele resuscitate în urma unui stop cardiac se recuperează mai bine atunci când corpul lor este răcit la o temperatură de 32 °C - 34 °C.

Cum am procedat?

Am căutat în bazele de date medicale studii bine concepute care au analizat cât de bine s-au recuperat persoanele cărora li s-a răcit corpul la 32 °C - 34 °C după resuscitare în urma unui stop cardiac, în comparație cu persoanele care nu au fost răcite sau care nu au fost răcite la mai puțin de 36 °C.

Care au fost rezultatele?

În analiza noastră am inclus 12 studii (3956 de persoane în total), examinând efectele răcirii corpului după resuscitarea cu succes a stopului cardiac. Unsprezece studii au utilizat metode convenționale de răcire (de exemplu, comprese reci sau pungi de gheață). Un studiu a utilizat hemofiltrarea ca metodă de răcire (sângele a fost eliminat din organism cu ajutorul unui tub care a trecut printr-un filtru pentru a elimina substanțele toxice și printr-un aparat de răcire înainte de a reveni în organism - similar dializei), astfel încât datele lor nu au putut fi rezumate împreună cu celelalte studii și au fost tratate separat în analiză.

Rezultate cheie

Răcirea corpului după o resuscitare reușită poate reduce riscul de leziuni cerebrale și poate îmbunătăți rezultatele neurologice. îAtunci când am comparat persoanele ale căror corpuri au fost răcite la 32 °C - 34 °C după resuscitare cu cele ale căror corpuri nu au fost răcite, am constatat că 532 din 1000 de persoane care au fost răcite nu au suferit leziuni cerebrale sau au suferit doar leziuni minore, în timp ce doar 377 din 1000 de persoane care nu au fost răcite nu au suferit leziuni cerebrale sau au suferit doar leziuni minore. Răcirea corpului nu a avut efect asupra supraviețuirii. Răcirea corpului a fost asociată cu un risc crescut de pneumonie (o infecție care produce inflamația unuia sau ambilor plămâni) (384 din 1000 de persoane care au beneficiat de răcire față de 352 din 1000 de persoane care nu au beneficiat de răcire), cu un risc crescut de concentrații scăzute de potasiu în sânge (185 din 1000 de persoane care au beneficiat de răcire față de 134 din 1000 de persoane care nu au beneficiat de răcire) și cu un risc crescut de bătăi neregulate ale inimii (257 din 1000 de persoane care au beneficiat de răcire față de 184 din 1000 de persoane care nu au beneficiat de răcire). Doar câteva studii au analizat aceste complicații tratabile.

Care sunt limitările dovezilor?

Unele studii au avut deficiențe de calitate, inclusiv lipsa de informații privind modul în care au fost efectuate aceste studii și utilizarea unor metode inadecvate pentru a echilibra grupurile de participanți ce au beneficiat de răcire și cei ce nu au beneficiat de răcire. Cu toate acestea, atunci când am luat în considerare diferențele dintre studii, a devenit clar că aceste deficiențe au avut doar un impact minor asupra rezultatelor principale și nu au schimbat concluziile generale.

Sursele de finanțare ale studiului

O companie medicală care produce aparate de dializă a finanțat studiul care a folosit răcirea externă. Dintre celelalte 11 studii incluse în analiza principală, cinci au primit finanțare de la organizații guvernamentale sau non-profit; două au primit kituri de analiză de la o companie care nu are legătură cu răcirea, iar patru studii nu au furnizat informații privind finanțarea.

Cât de actuale sunt aceste dovezi?

Dovezile au fost colectate până în septembrie 2022.