Subiectul reviziei sistematice

Estrogenii sunt utilizați pe scară largă pentru a întrerupe ovulația, în principal ca metodă contraceptivă.. Aceasta este prima analiză sistematică care vizează evaluarea eficacității și siguranței preparatelor (orale, sub formă de plasture, implant și gel) cu estrogeni care nu sunt destinate contracepției în controlul simptomelor sindromului premenstrual (PMS).

Introducere

Sindromul premenstrual se caracterizează printr-o serie de simptome fizice, psihologice și comportamentale care nu se datorează niciunei boli organice și care apar în timpul fazei luteale (a doua jumătate) a ciclului menstrual și dispar la debutul menstruației. În prezent, se crede că această afecțiune se datorează unor interacțiuni complexe între steroizii ovarieni și neurotransmițători. Un diagnostic clinic necesită ca simptomele să fie confirmate prin înregistrarea prospectivă timp de cel puțin două cicluri menstruale și ca acestea să provoace un disconfort substanțial sau să afecteze viața de zi cu zi (de exemplu, munca, școala, activitățile sociale, hobby-urile, relațiile interpersonale).

Caracteristicile studiului

Analiza a identificat 524 de articole potențial relevante. Doar cinci studii controlate randomizate au îndeplinit criteriile noastre de includere, iar acestea au evaluat administrarea de estrogeni comparativ cu placebo la un total de 305 femei care au fost diagnosticate clinic cu sindrom premenstrual.

Rezultate cheie

Am găsit dovezi de calitate foarte slabă care sugerează că estrogenii administrați oral în monoterapie în faza luteală a ciclului menstrual sunt probabil ineficienți pentru controlul simptomelor sindromului premenstrual, putând chiar să le agraveze. Au existat dovezi de calitate foarte slabă pentru a susține eficacitatea estrogenilor administrați continuu (sub formă de plasturi transdermici sau implanturi subcutanate) plus progestogen, cu un efect mic până la moderat. O comparație între dozele de 200 de micrograme și 100 de micrograme de estrogeni administrați continuu nu a fost concludentă în ceea ce privește eficacitatea, dar a sugerat că doza mai mică era mai puțin susceptibilă de a provoca efecte secundare. În ceea ce privește siguranța, persistă incertitudinea, deoarece studiile identificate au fost prea mici pentru a oferi răspunsuri definitive. În plus, niciunul dintre studiile incluse nu a abordat efectele adverse care ar putea apărea după durata tipică a studiului de 2 până la 8 luni. Acest lucru sugerează că alegerea dozei de estrogeni și a modului de administrare ar putea fi bazată pe preferințele fiecărei femei în parte și modificată în funcție de eficacitatea și tolerabilitatea regimului ales.

Calitatea dovezilor din literatură

În general, calitatea dovezilor pentru toate comparațiile a fost clasificată ca fiind foarte scăzută, în principal din cauza riscului de erori sistematice în design-ul studiilor incluse, a impreciziei (din cauza dimensiunilor mici ale eșantioanelor) și a diferențelor dintre studii.