Scopul reviziei

Această sinteză Cochrane a dovezilor calitative a avut ca scop explorarea factorilor care influențează opiniile și practicile părinților cu privire la vaccinurile oferite de rutină pentru copii. Pentru a face acest lucru, am selecționat și analizat studii calitative care au analizat opiniile, experiențele și practicile părinților ai căror copii intră în programe de vaccinare de rutină.

Această sinteză completează alte revizii Cochrane care evaluează efectul strategiilor de îmbunătățire a gradului de vaccinare a copiilor.

Mesaje cheie

Mulți factori influențează opiniile și practicile de vaccinare ale părinților, inclusiv cei legați de percepțiile individuale, relațiile sociale și contextul mai larg în care trăiesc părinții. Atunci când părinții iau decizii cu privire la vaccinarea copiilor lor, ei comunică adesea nu doar ceea ce cred despre vaccinuri, ci și cine sunt, ce prețuiesc și cu cine se identifică.

Ce s-a studiat în această sinteză?

Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a bolilor grave și a deceselor la copii. Cu toate acestea, la nivel mondial, mulți copii nu primesc toate vaccinările recomandate. Există mai multe potențiale motive pentru această situație. Este posibil ca vaccinurile să nu fie disponibile sau ca părinții să întâmpine dificultăți în accesarea serviciilor de vaccinare. Este posibil ca unii părinți să nu accepte vaccinurile și serviciile de vaccinare disponibile.

Înțelegerea noastră privitor la ceea ce influențează opiniile și practicile părinților în privința vaccinării copiilor și respectiv a motivelor din cauza cărora unii părinți ar putea refuza vaccinarea copiilor lor este încă limitată. Cercetarea calitativă explorează modul în care oamenii percep și trăiesc lumea din jurul lor și, prin urmare, este o metodă potrivită pentru a examina aceste aspecte.

Care sunt principalele rezultate ale acestei revizii?

Am inclus 27 de studii în analiza noastră. Studiile au fost efectuate în Africa, America de Nord și de Sud, Asia de Sud-Est, Europa și Pacificul de Vest și au inclus persoane din mediul urban și rural, precum și regiuni cu venituri mari, medii și mici.

S-a constatat că mulți factori influențează opiniile și practicile de vaccinare ale părinților, identificându-se patru teme principale.

În primul rând, ideile și practicile de vaccinare ale părinților pot fi influențate de ideile și practicile lor mai largi despre sănătate și boală în general și, în special, în ceea ce privește copiii lor, precum și de percepția lor privind rolul vaccinării în acest context. În al doilea rând, ideile și practicile de vaccinare ale multor părinți au fost influențate de ideile și practicile de vaccinare ale persoanelor cu care se întâlnesc în societate. În același timp, ideile și practicile comune de vaccinare i-au ajutat pe unii părinți să stabilească relații sociale, care, la rândul lor, le-au consolidat opiniile și practicile în materie de vaccinare. În al treilea rând, ideile și practicile de vaccinare ale părinților pot fi influențate de probleme și preocupări politice mai largi și, în special, de încrederea (sau neîncrederea) acestora în programele de vaccinare. În cele din urmă, ideile și practicile de vaccinare ale părinților pot fi influențate de accesul la serviciile de vaccinare și de experiențele avute cu acestea, precum și cu personalul medical direct implicat.

Am dezvoltat două concepte pentru a înțelege posibilele căi de reducere a acceptării vaccinării copiilor.

Primul concept, "logica neoliberală", sugerează că mulți părinți, în special din țările cu venituri ridicate, au înțeles deciziile privind sănătatea ca fiind chestiuni de risc individual, alegere și responsabilitate individuală. Unii părinți au considerat că această înțelegere este în conflict cu programele de vaccinare, care pun accentul pe riscul generalizat și pe sănătatea populației. Acest conflict perceput i-a determinat pe unii părinți să accepte mai puțin vaccinarea copiilor lor.

Al doilea concept, "excluziunea socială", sugerează că unii părinți, în special din țările cu venituri mici și medii, au acceptat mai puțin vaccinarea copiilor din cauza experiențelor lor de excluziune socială. Excluziunea socială poate afecta relațiile de încredere dintre guvernare și public, poate genera sentimente de izolare și resentimente și poate da naștere demotivării în fața serviciilor publice care sunt de calitate slabă și greu accesibile. La rândul lor, acești factori i-au determinat pe unii părinți care au fost excluși din punct de vedere social să nu aibă încredere în vaccinare, să refuze vaccinarea ca o formă de rezistență sau ca o modalitate de a determina o schimbare sau să evite vaccinarea din cauza timpului, costurilor și stresului pe care îl generează.

Cât de actuală este această revizie?

Am căutat studii publicate înainte de 3 iunie 2020.